love is a stranger

Imi inundasem partea dreapta a creierului cu sofisme in momentul in care am decis sa imi tarasc corpul intre gara si un prezent inlocuitor de piele,cu ochii in geam,corneele mele au ramas in autobuz.
Impartindu-ma in zile,captusindu-ma cu hipoderm,sufocand passe-ul compose intre coaste.
Pelerinaj pana la constient,sunt obosita,imi suflec mainile si trec peste.

Ah cum se traseaza punti de creta intre tehnologii si creier.

Imi caut coloana vertebrala.

Intre pereti.Pereti de sticla opaca,alb murdar.Ironie.
Coloana vertebrala s-a topit,a curs in sticla de vin fara dop.Nu ai cumparat nimic,nu m-ai tratat special,nu sunt deasupra ta decat in anumite circumstante.Se prea poate sa nu ma fi vindecat,desi tu stii ca spatele meu s-a eliberat de demnitate in momentul in care am tras perdeaua peste cele 3 luni.Cafea,pizza,piure.Comanda la domiciliu de 6 ani superficiali,impaturiti in paine arabeasca la care oricum nu am acces.Fireste,tu construiesti pereti de otel in jururl cunostintelor,zero contacte,as fi vrut sa imi exersez franceza nu de alta.Nu mi-as ciocni peretii de peretele cunostintei dumneavoastra.Eu doar vreau sa comunic si sa imi dau jos peretele,sa vad,sa simt,sa aud,sa vorbesc sa...intru in dumneavoastra.Sa distrug tencuiala,sa va stropesc cu vopsea.De frig si de zapada am uitat ca iubesc toamna si ca eu urasc vara,am devenit un " tu" ,un supus ce nu isi mai gasea cuvintele.Eram "realista".Tu nu scrii,prin urmare nu scriu nici eu.Tot ce faci tu fac si eu si sunt blamata pentru chestia asta.